A (nu mai) mânca (pâine și sare) dintr-un talger (sau dintr-un blid) cu cineva = a (nu mai) conviețui cu cineva; a (nu) se (mai) afla în raporturi intime sau prietenești cu cineva PRIETENÉSC, -EÁSCĂ, prietenești, adj. Care ține de prieteni, privitor la prieteni, specific prietenilor; amical, prietenos. [Pr.: pri-et-. – Var.: (reg.) prietinésc, -eáscă adj.] – Prieten + suf. -esc. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
PRIETENÉSC ~eáscă (~éști ) Care este caracteristic pentru prieteni; de prieten; amical. [Sil. pri-e- ] /prieten + suf. ~esc (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
PRIETENÉSC adj. 1. amical, prietenos, tovărășesc. (Atitudine ~ească.) 2. v. binevoitor . 3. v. prietenos . (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
PRIETENÍ vb. v. împrieteni. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
A prieteni ≠ a se dușmăni (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard
Prietenesc ≠ dușmănesc (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard
prietení, prietenésc, vb. I 1. (refl.; înv. și reg.) a se împrieteni. 2. (înv.; în forma: prietini ) a-i fi cuiva favorabil, binevoitor. (Sursa: DAR ) Copy to clipboard
prietenésc adj. m. (sil. pri-e- ), f. prieteneáscă; pl. m. și f. prietenéști (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard
prietenesc adjectiv masculin feminin nearticulat articulat nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular prietene sc prietene scul prietenea scă prietenea sca plural prietene ști prietene știi prietene ști prietene știle genitiv-dativ singular prietene sc prietene scului prietene ști prietene știi plural prietene ști prietene știlor prietene ști prietene știlor vocativ singular — — plural — —
prieteni verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) prieteni prieteni re prieteni t prieteni nd singular plural prietene ște prieteni ți numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) prietene sc (să) prietene sc prietenea m prieteni i prieteni sem a II-a (tu) prietene ști (să) prietene ști prietenea i prieteni și prieteni seși a III-a (el, ea) prietene ște (să) prietenea scă prietenea prieteni prieteni se plural I (noi) prieteni m (să) prieteni m prietenea m prieteni răm prieteni serăm, prieteni sem* a II-a (voi) prieteni ți (să) prieteni ți prietenea ți prieteni răți prieteni serăți, prieteni seți* a III-a (ei, ele) prietene sc (să) prietenea scă prietenea u prieteni ră prieteni seră
* Formă nerecomandată
