NENOROCÍRE,nenorociri, s. f. 1. Stare a celui nenorocit; nefericire, durere, suferință mare. 2. Întâmplare care are efecte dezastruoase, care face pe cineva nenorocit; necaz mare; p. ext. dezastru. ◊ Loc. adv. Din nenorocire = a) din cauza unor împrejurări regretabile; b) spre regretul cuiva, din păcate. – V. nenoroci. (Sursa: DEX '98 )
NENOROCÍRE s. 1. v. nefericire. 2. v. necaz. 3. v. de-zastru. (Sursa: Sinonime )
Nenorocire ≠ norocire (Sursa: Antonime )
nenorocíre s. f., g.-d. art. nenorocírii; pl. nenorocíri (Sursa: Ortografic )
NENOROCÍ,nenorocesc, vb. IV. Tranz. și refl. A face pe cineva nenorocit sau a deveni nenorocit, a(-și) pricinui un mare rău, o mare suferință, un mare necaz; a(-și) distruge viața. – Din nenoroc. (Sursa: DEX '98 )
A NENOROCÍ ~ésctranz. (persoane) A face să devină nenorocit. /Din nenoroc (Sursa: NODEX )
A SE NENOROCÍ mă ~éscintranz. A-și pricinui un mare rău, un mare necaz. /Din nenoroc (Sursa: NODEX )
NENOROCÍRE ~if. 1) Întâmplare nefastă care aduce durere și suferință. ◊ Din ~ din nefericire; spre regret; din păcate. 2) Stare a celui nenorocit. [G.-D. nenorocirii] /v. a (se) nenoroci (Sursa: NODEX )
NENOROCÍ vb. 1. v. neferici. 2. v. distruge. (Sursa: Sinonime )
nenorocí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nenorocésc, imperf. 3 sg. nenoroceá; conj. prez. 3 sg. și pl. nenoroceáscă (Sursa: Ortografic )