A umbla cu ștafeta sau a duce ștafeta = a purta vorba, a bârfi, a cleveti
Cuvinte folosite:
umbla,
stafeta,
duce,
stafeta,
purta,
vorba,
barfi,
cleveti
Expresii similare:
- (A fi) scump la vorbă = (a fi) tăcut
- (A merge sau a se duce, a trage) ca pe ciripie = (a merge sau a se duce, a trage) drept, în linie dreaptă
- (A merge, a se mișca, a umbla) ca o rață = (a merge etc.) cu mersul legănat, greoi
- (A umbla sau a fi, a se ține) cu nasul (pe) sus = a (fi) încrezut, sfidător
- (A umbla) cu șoalda = (a umbla) cu șmecherii, cu vicleșug, cu minciuni
- (A umbla) de flori de cuc = (a umbla) fără rost
- A (i) se duce (sau a(-i) merge) pomina = a se răspândi vestea în lume, a se afla sau a se vorbi despre cineva sau ceva ca despre ceva extraordinar
- A (i) se duce (sau a-i merge) cuiva vestea (sau buhul) ca de popă tuns = a stârni vâlvă cu o faptă neobișnuită; a se face mare zarvă în jurul cuiva sau a ceva
- A (i) se duce cuiva vestea sau a se duce vestea de ceva = a ajunge foarte cunoscut, vestit, renumit
- A (nu) da (cuiva) pas la vorbă = a (nu) lăsa cuiva posibilitatea să vorbească
- A (nu) fi ușă de biserică = a (nu) respecta morala religioasă, a (nu)-și îngădui abateri de la morala religioasă, a (nu) duce o viață pioasă; a (nu) fi cinstit, a (nu) fi corect
- A (nu) lungi vorba = a (nu) vorbi mai mult decât trebuie, a (nu) lungi discuția
- A (o) duce (sau ține) la tăvăleală = a) (despre oameni) a fi rezistent la eforturi fizice; b) (despre lucruri) a nu se strica ușor
- A (o) duce la capăt (sau la îndeplinire, la bun sfârșit) = a îndeplini (în bune condiții) ceva
- A (o) mai rări de (pe) undeva (sau cu cineva) = a se duce undeva sau la cineva (tot) mai rar
