ÎMPIETRÍT, -Ă,împietriți, -te, adj. 1. (În basme) Care a fost prefăcut în piatră; petrificat. 2. Fig. Nemișcat, încremenit, înlemnit. ♦ Nesimțitor, insensibil. – V. împietri. (Sursa: DEX '98 )
ÎMPIETRÍT adj. 1. v. petrificat. 2. v. înmărmurit. (Sursa: Sinonime )
ÎMPIETRÍ,împietresc, vb. IV. 1. Intranz. și refl. A se preface în piatră. ♦ Refl. A deveni tare ca piatra; a se întări. 2. Intranz. Fig. A rămâne pe loc, nemișcat; a încremeni, a înlemni, a înmărmuri. ♦ Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină insensibil. – În + piatră. (Sursa: DEX '98 )
A ÎMPIETRÍ ~ésc 1. tranz. A face să se împietrească. 2. intranz. A pierde capacitatea de a se mișca (din cauza unor emoții puternice); a rămâne nemișcat; a încremeni; a înmărmuri; a înlemni. [Sil. -pie-tri] /în + piatră (Sursa: NODEX )
A SE ÎMPIETRÍ pers. 3 se ~éșteintranz. 1) A se preface în piatră; a deveni piatră; a se pietrifica. 2) A se face tare ca piatra; a deveni tare ca piatra. Mortarul s-a ~it. 3) fig. A deveni insensibil; a se închide în sine; a înlemni. Zâmbetul i se ~ pe față. /în + piatră (Sursa: NODEX )
ÎMPIETRÍ vb. 1. v. petrifica. 2. v. usca. 3. v. înmărmuri. (Sursa: Sinonime )
ÎMPIETRÍ vb. v. insensibiliza. (Sursa: Sinonime )
împietrí vb. (sil. -tri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împietrésc, imperf. 3 sg. împietreá; conj. prez. 3 sg. și pl. împietreáscă (Sursa: Ortografic )
