A (nu) fi câștigat la belciuge = a (nu) fi considerat o persoană căreia i se poate cere orice fel de serviciu
A bea (sau a lua, a sorbi) credință (sau credința) = a gusta din mâncărurile servite domnitorului pentru a-l încredința că nu sunt otrăvite
A da (cuiva) pașaportul = a alunga, a expedia (pe cineva); a da (pe cineva) afară din serviciu
A face (cuiva) onoare = a servi (cuiva) spre laudă, spre fală; a onora
A lăsa (sau a arunca, a azvârli etc.) (pe cineva) pe drum (sau pe drumuri) = a da (pe cineva) afară din casă sau din serviciu; a lipsi (pe cineva) de cele necesare traiului; a sărăci (pe cineva)
A pune (sau a întinde, a așterne) masa = a aranja, a pregăti și a pune pe masă toate cele necesare pentru a servi mâncarea
A scoate (sau a da afară) din pâine = a da pe cineva afară din serviciu
A se pune piua (sau în piuă) = a se ghemui pentru a servi ca treaptă cuiva care vrea să ajungă la un loc înalt sau pentru a lua pe cineva în cârcă
A trimite (pe cineva) la plimbare = a) a refuza să mai stea de vorbă (cu cineva), a nu da curs discuției, a da pe ușă afară; b) a concedia (pe cineva) din serviciu
A(-i) intra (sau a i se băga) (pe) sub piele sau (pe) sub pielea cuiva = a reuși să câștige încrederea sau simpatia cuiva (prin lingușiri, insistențe, servicii etc.)
A-i cădea (sau a-i veni cuiva) drăguș la căuș = a fi în situația de a cere servicii unei persoane pe care ai refuzat-o într-o situație asemănătoare
A-i face cinste (cuiva) = a servi cuiva spre laudă, a-i face onoare
A-i fi cuiva (de sau spre) învățătură = a-i servi ca experiență pentru a nu mai greși
A-i scoate (cuiva) ochii (pentru ceva) = a-i aduce (cuiva) mereu aminte de un serviciu sau de un bine pe care i l-ai făcut; a reproșa (ceva cuiva)
Copil de casă = fiu de boier care făcea serviciul de paj la familia domnitoare sau la boierii mari
Fată în casă = fată (tânără) angajată ca femeie de serviciu într-o gospodărie
Să crești mare! formulă cu care se răspunde unui copil la salut, cu care i se mulțumește pentru un serviciu etc. Cu mic cu mare sau de la mic la mare ori și mici și mari = toți, toate, toată lumea; (în construcții negative) nimeni
a face un rău serviciu cuiva = a face cuiva (fără voie) o neplăcere
În deplasare = în călătorie pentru interes de serviciu
în papiotă = preparat culinar gătit și servit în hârtie de pergament sau în folie de aluminiu;
SERVÍ,servesc, vb. IV. 1. Tranz. A îndeplini anumite funcții, însărcinări, datorii față de cineva; a sluji. ♦ Intranz. A face serviciu, a funcționa ca... ♦ Intranz. A lucra în calitate de om de serviciu, a sluji. ♦ A lucra în interesul, în slujba cuiva; a susține, a sprijini. Îmi servesc prietenii. ♦ A fi de folos, util cuiva. Cu ce te pot servi?2. Intranz. (Despre lucruri) A folosi la..., a fi utilizat ca..., a avea rolul de... ♦ Refl. (Despre oameni) A se folosi, a face uz de... 3. Tranz. A pune, a aduce la masă mâncare, băutură etc. ♦ A prezenta cuiva o mâncare ca să ia din ea, a trata pe cineva cu ceva; a da să mănânce. ♦ Refl. A lua să mănânce sau să bea. Se servi cu câteva bomboane. ♦ Fig. A da, a transmite. Încearcă să-i servească ultimele noutăți. ♦ (Despre vânzători, funcționari etc.) A oferi solicitanților cele cerute; a executa o comandă. ♦ A asigura o prestare de serviciu; a deservi. Ascensorul servește etajele de sus.4. Tranz. (La unele jocuri sportive cu mingea și la jocul de cărți) A pune mingea sau cărțile în joc. ♦ A plăti, a furniza. A servi o rentă. – Din fr. servir. (Sursa: DEX '98 )
SERVÍvb. IV.1.tr. A îndeplini anumite funcții, însărcinări față de cineva; a sluji. 2.intr. A folosi la..., a avea rolul de... 3.tr. A aduce (bucatele) la masă. ♦ A oferi cumpărătorilor cele cerute. ♦ (La unele jocuri sportive sau la cărți) A pune mingea sau cărțile în joc. ♦ refl. (Despre oameni) A se folosi. ♦ A lua să mănânce sau să bea. [P.i. -vesc. / < fr. servir, it., lat. servire]. (Sursa: DN )
SERVÍvb. I. tr. 1. a îndeplini anumite funcții, însărcinări față de cineva; a sluji. 2. a aduce (bucatele) la masă. ◊ a oferi cumpărătorilor cele cerute. 3. (la unele jocuri sportive sau la cărți) a pune mingea sau cărțile în joc. II. intr. a folosi la..., a avea rolul de... III. refl. a se folosi, a face uz de... ◊ (despre oameni) a lua să mănânce sau să bea. (< fr. servir) (Sursa: MDN )
SERVÍ vb. 1. v. lucra. 2. a sluji, (pop.) a slugări, a slugărnici. (A ~ la el doi ani.)3. v. oficia. 4. v. susține. 5. v. folosi. 6. v. uza. 7. a se folosi, a întrebuința, a se sluji, a umbla, a utiliza, a uza. (Se ~ de tertipuri.)8. (astăzi rar) a sluji. (A ~ mâncarea la masă.)9. v. ospăta. 10. v. ajuta. 11. v. deservi. 12. (prin Transilv.) a slugători. (Cu ce vă putem ~?)13. a lua. (Mai ~ o porție!) (Sursa: Sinonime )
SERVÍ vb. v. comunica, spune, transmite, zice. (Sursa: Sinonime )
serví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. servésc, imperf. 3 sg. serveá; conj. prez. 3 sg. și pl. serveáscă (Sursa: Ortografic )
SERV, -Ă,servi, -e, s. m. și f. 1. (În evul mediu) Țăran dependent de stăpânul de pământ; iobag, șerb. ♦ (Latinism înv.) Sclav, rob. 2. (Livr. înv.) Servitor, slujitor. – Din lat. servus. (Sursa: DEX '98 )
A SE SERVÍ mă ~éscintranz. A se folosi în calitate de instrument; a face uz (în vederea obținerii unui rezultat); a se sluji; a se folosi. /<fr. servir (Sursa: NODEX )
A SERVÍ ~ésc 1. tranz. 1) (persoane, cauze, idealuri etc.) A susține printr-o activitate permanentă; a sluji. ~ patria. 2)(persoane) A asigura cu cele solicitate. ~ un client. 3) (persoane) A face să bea sau să mănânce, oferind (din belșug); a ospăta; a trata. ~ cu ceai. 4) (mâncăruri, băuturi) A oferi la masă. 5) (dejunul, prânzul, cina) A oferi, punând bucatele și cele necesare pe masă. 6) (mingea sau cărțile de joc) A pune în joc. 7) (guri de foc) A asigura cu material explozibil. ~ un tun. 2. intranz. 1) pop. A fi slujbaș; a sluji. ◊ ~ ca ostaș a face serviciul militar. 2) (despre obiecte) A fi util; a folosi; a sluji. Tirbușonul servește la deschiderea sticlelor. 3) A (putea) fi folosit (drept); a ține locul de... ~ drept mărturie. /<fr. servir (Sursa: NODEX )
SERV ~ă ( ~i, ~e)m. și f. 1) (în feudalism) Țăran dependent de feudal; iobag; șerb. 2) (în sclavagism) Persoană lipsită de drepturi și mijloace de producție, de munca și de viața căruia dispunea stăpânul; rob; sclav. 3) Persoană angajată în serviciul cuiva pentru treburi casnice. /<lat. servus (Sursa: NODEX )
SERV- v. servo-. (Sursa: DN )
SERV, -Ăs.m. și f. (În feudalism) Șerb, rob, iobag. [Cf. it. servo < lat. servus]. (Sursa: DN )
SÉRV, -Ăs. m. f. 1. (în feudalism) șerb. 2. servitor. (< lat. servus) (Sursa: MDN )
SERV s. v. aservit, iobag, om de serviciu, rob, rumân, sclav, servitor, slugă, sub-jugat, șerb, vecin. (Sursa: Sinonime )