ISTOVÍT, -Ă,istoviți, -te, adj. (Despre ființe) Extrem de obosit, sleit de puteri; extenuat, epuizat, frânt, sleit2, sfârșit2. – V. istovi. (Sursa: DEX '98 )
ISTOVÍT adj. 1. v. extenuat. 2. deșelat, spetit, (reg.) tărnițat, (Mold. și Transilv.) dăulat. (Cal ~.) (Sursa: Sinonime )
Istovit ≠ neistovit (Sursa: Antonime )
ISTOVÍ,istovesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A (se) obosi peste măsură, a (se) slei de puteri (din cauza eforturilor depuse. a consumului nervos etc.); a (se) epuiza, a (se) extenua. 2. Tranz. (Pop.) A sfârși, a termina, a epuiza. – Din istov. (Sursa: DEX '98 )
A ISTOVÍ ~ésctranz. A face să se istovească; a extenua; a epuiza; a consuma; a sfârși. /Din istov (Sursa: NODEX )
A SE ISTOVÍ mă ~éscintranz. 1) A pierde toată forța și energia, ajungând într-o stare de slăbiciune totală; a nu mai avea puteri; a se sfârși; a se epuiza; a se extenua; a se consuma; a se slei. 2) (despre bunuri materiale) A se termina prin folosire; a fi folosit până nu mai rămâne nimic; a se epuiza; a se consuma. /Din istov (Sursa: NODEX )
ISTOVÍ vb. 1. v. extenua. 2. a deșela, a speti, (Munt. și Transilv.) a dăula, (fig.) a deznoda. (A ~ un cal.) (Sursa: Sinonime )
ISTOVÍ vb. v. isprăvi, încheia, sfârși, termina. (Sursa: Sinonime )
istoví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. istovésc, imperf. 3 sg. istoveá; conj. prez. 3 sg. și pl. istoveáscă (Sursa: Ortografic )
