ȚÍCLĂ, țicle, s. f. Instrument pentru pescuit raci. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )
țíclă, țícle, s.f. (reg.) 1. instrument de pescuit raci. 2. vârf, ridicătură de pământ. 3. țugui. 4. ciocănitoare. (Sursa: DAR )
țíclă s. f. (sil. -clă), g.-d. art. țíclei; pl. țícle (Sursa: Ortografic )
| țiclă substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | țiclă | țicla |
| plural | țicle | țiclele |
| genitiv-dativ | singular | țicle | țiclei |
| plural | țicle | țiclelor |
| vocativ | singular | țiclă, țiclo |
| plural | țiclelor |
