Dex.Ro Mobile
ȘĂGUÍ vb. IV v. șuguí. (Sursa: DEX '98 )

Declinări/Conjugări
șăgui   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) șăgui șăguire șăguit șăguind singular plural
șăguiește șăguiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) șăguiesc (să) șăguiesc șăguiam șăguii șăguisem
a II-a (tu) șăguiești (să) șăguiești șăguiai șăguiși șăguiseși
a III-a (el, ea) șăguiește (să) șăguiască șăguia șăgui șăguise
plural I (noi) șăguim (să) șăguim șăguiam șăguirăm șăguiserăm, șăguisem*
a II-a (voi) șăguiți (să) șăguiți șăguiați șăguirăți șăguiserăți, șăguiseți*
a III-a (ei, ele) șăguiesc (să) șăguiască șăguiau șăgui șăguiseră
* Formă nerecomandată