ȘUTÁ,șutez, vb. I. Tranz. A lovi (puternic) mingea cu piciorul, cu mâna, cu capul sau cu un instrument (la unele jocuri sportive); a da, a trage un șut2. – Din fr. shooter. (Sursa: DEX '98 )
ȘUTÁvb. I. intr. A lovi tare mingea cu piciorul; a trage un șut. [Cf. fr. shooter, engl. shoot]. (Sursa: DN )
ȘUTÁvb. intr. (sport) a lovi, a arunca cu putere mingea către poarta adversă; a trage un șut. (< fr. shooter) (Sursa: MDN )
șutá vb., ind. prez. 1 sg. șutéz, 3 sg. și pl. șuteáză (Sursa: Ortografic )
ȘUT3, -Ă adj. v. ciut. (Sursa: DEX '98 )
A ȘutÁ ~éztranz. (la unele jocuri spor-tive) A trage un șut în direcția porții. /<fr. shooter (Sursa: NODEX )
șut4, -ă, (reg.) 1. (despre mâncăruri) picant. 2. (despre capre) fără un corn. (Sursa: DAR )
cĭut, -ă adj. (var. din cĭunt, ca cĭot din cĭont. Rudă cu ung. csut, cĭunt, suta, cĭut; sîrb. bg. alb. šut, cĭut; ceh. šuta koza, capră cĭută; pol. szuty, rut. šuta. Rudă și cu vsl. bg. košúta, sîrb. kóšuta, cĭută, cerboaĭcă, de unde vine și numele de familie unguresc Kossut și chear [!] lat. Cossutianus, menționat de Tacit). Fără coarne: capră cĭută. – În vest șut. (Sursa: Scriban )
