Dex.Ro Mobile
șúba! interj. (reg.) termen folosit de muncitorii forestieri, prin care se dă comanda ca butucul să fie târât cu ajutorul țapinelor; șâba!. (Sursa: DAR )

șubá, șubéz, vb. I (reg.; despre butuci) a târî cu ajutorul țapinelor. (Sursa: DAR )

ȘÚBĂ, șube, s. f. Haină largă și lungă, cu guler mare, căptușită cu blană și purtată mai ales de bărbați. ♦ P. gener. Haină groasă căptușită cu blană. – Din scr. šuba, magh. suba. (Sursa: DEX '98 )

ȘÚBĂ ~e f. pop. Palton de blană; blană. /<sb., ucr., ung. suba (Sursa: NODEX )

șúbă s. f., g.-d. art. șúbei; pl. șúbe (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
șuba
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.

șubă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șu șuba
plural șube șubele
genitiv-dativ singular șube șubei
plural șube șubelor
vocativ singular șubă, șubo
plural șubelor