ȘTRENGÁR, ștrengari, s. m. (Adesea adjectival) Tânăr, copil zburdalnic, care se ține de pozne sau umblă hoinar. ♦ Bărbat ușuratic, afemeiat. – Ștreang + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ȘTRENGÁR adj. v. glumeț, hazliu, poznaș, vesel. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

ȘTRENGÁR adj., s. 1. adj. d****s, poznaș. (Un copil ~.) 2. adj., s. nebunatic, poznaș, (prin Mold.) bazaochi. (Mare ~ mai este!) 3. s. (fam.) hoț, hoțoman, tâlhar. (Ce ~ fără pereche!) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

ȘTRENGÁR s. v. afemeiat, crai, derbedeu, golan, haimana, lepădătură, lichea, netrebnic, pușlama, scârnăvie, secătură, vagabond. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

ștrengár s. m., pl. ștrengári (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ȘTRENGÁR ~i m. 1) Copil neastâmpărat, poznaș. Un ~ fără pereche. 2) Bărbat ușuratic, neserios. /ștreang + suf. ~ar (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard