ȘPERȚ,șperțuri, s. n. 1. (De obicei construit cu verbe ca „a da”, „a lua”, „a primi”) Sumă de bani sau daruri primite de cineva sau oferite, incorect și ilegal, cuiva, pentru a-i câștiga bunăvoința, în special pentru a-l determina să-și îndeplinească (mai cu râvnă) sau să-și încalce obligațiile de serviciu; mită, mituială. 2. Șperțuială. – Din germ. Sperrzeug „mănunchi de șperacle”. (Sursa: DEX '98 )
ȘPERȚs. n. bacșis, mită (< germ. Spervzeng) (Sursa: MDN )
ȘPERȚ s. v. mită. (Sursa: Sinonime )
șperț s. n., pl. șpérțuri (Sursa: Ortografic )
ȘPERȚ ~urin. pop. Sumă în bani sau alte valori materiale date cuiva sau primite de cineva în schimbul unui serviciu. (ilegal); mită. /<germ. Sperrzeug (Sursa: NODEX )