ȘENÍLĂ, șenile, s. f. Bandă metalică continuă de rulare a unor vehicule, constituită din plăci metalice articulate între ele, înfășurată peste roțile vehiculului situate pe aceeași parte, pentru a se obține o suprafață mai largă de contact cu terenul și o tracțiune mai mare decât a roților obișnuite în timpul deplasării. – Din fr. chenille. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ȘENÍLĂ s.f. (Tehn.) Organ de rulare al unor vehicule, format dintr-o bandă metalică continuă care se înfășoară peste roți. [< fr. chenille]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ȘENÍLĂ s. f. organ de rulare al unor autovehicule, dintr-o bandă metalică continuă care se înfășoară peste roți. (< fr. chenille) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

șenílă s. f., g.-d. art. șenílei; pl. șeníle (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ȘenÍlĂ ~e f. Organ de deplasare a unor vehicule (tancuri, tractoare etc.) constând dintr-o bandă metalică articulată, care per-mite circulația pe orice teren. /<fr. chenille (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard