ȘARJÁRE, șarjări, s. f. Acțiunea de a șarja și rezultatul ei. – V. șarja. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

șarjáre s. f., g.-d. art. șarjării; pl. șarjări (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ȘARJÁ, șarjez, vb. I. 1. Intranz. A înfățișa ceva într-o formă c**********ă; a exagera. 2. Tranz. (Despre trupe de cavalerie) A ataca cu violență (călare, cu sabia sau cu lancea); – Din fr. charger. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A ȘARJÁ ~éz tranz. 1) (situații, persoane etc.) A prezenta în formă de șarjă. 2) înv. (despre cavalerie) A efectua o șarjă. /<fr. charger (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

ȘARJÁ vb. I. 1. tr. (Mil.) A ataca puternic, cu avânt (mai ales călare, cu sabia sau cu lancea). 2. intr. A înfățișa ceva într-o formă c**********ă; a exagera. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / < fr. charger]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

ȘARJÁ vb. I. tr. a efectua o șarjă (I, 1). II. intr. a înfățișa (ceva) într-o formă c**********ă, exagerată. (< fr. charger) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

șarjá vb., prez. 1 sg. șarjéz, 3 sg. și pl. șarjeáză, 1 pl. șarjăm; conj. prez. 3 sg. și pl. șarjéze; ger. șarjând (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard