Dex.Ro Mobile
ȘAR, șaruri, s. n. (Înv. și reg.) Vopsea, culoare. – Magh. sár. (Sursa: DLRM )

ȘAR s. v. anhidridă arsenioasă, arsenic, culoare, dungă, linie, realgar, rând, șir, șirag, trioxid de arsen, vargă, vopsea. (Sursa: Sinonime )

ȘAR adj. v. bălțat, pătat, pestriț, tărcat. (Sursa: Sinonime )

șar (șáruri), s. n. – 1. (Înv.) Culoare. – 2. (Bucov.) Arsenic. – 3. (Mold.) Linie, dungă, hotar. – 4. (Mold.) Renură, canelură, șanț. Sl. šarŭ „culoare” (Tiktin), cf. mag. sár. Ultimul sens se explică probabil prin linia de culoare cu care se indică traseul canelurii. (Sursa: DER )

ŠAR PLANINA (Munții Șar), lanț muntos în NV Macedoniei, alcătuit din șisturi cristaline, dolomit și calcar, extins pe direcție NE-SV, pe c. 160 km lungime, la NV de valea superioară a râului Vardar, la granița cu Albania și Serbia-Muntenegru. Include și masivele Korab, Bistra, Jablabica și Galicica. Alt. max.: 2.794 (vf. Golem-Korab). Prezintă pereții abrupți, vârfuri semețe (Titov 2.747 m, Turcin 2.702 ș.a.), văi adânci, circuri și lacuri glaciare, numeroase depr. intramontane ș.a. Păstorit pe culmile înalte. Versanții sunt acoperiți cu păduri. Stațiuni ale sporturilor de iarnă (Popova Šapka ș.a.). Turism. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
șar (s.n.; -uri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șar șarul
plural șaruri șarurile
genitiv-dativ singular șar șarului
plural șaruri șarurilor
vocativ singular
plural

șar (adj.)   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular șar șarul șa șara
plural șari șarii șare șarele
genitiv-dativ singular șar șarului șare șarei
plural șari șarilor șare șarelor
vocativ singular șarule șaro
plural șarilor șarelor