Dex.Ro Mobile
ÎNȚEPENÍRE s. f. Faptul de a (se) înțepeni. – V. înțepeni. (Sursa: DEX '98 )

ÎNȚEPENÍRE s. 1. v. fixare. 2. (MED.) înțepeneală. (Senzație de ~.) 3. v. anchiloză. 4. v. înmăr-murire. (Sursa: Sinonime )

ÎNȚEPENÍRE s. v. consolidare, întărire. (Sursa: Sinonime )

înțepeníre s. f., g.-d. art. înțepenírii (Sursa: Ortografic )

ÎNȚEPENÍ, înțepenesc, vb. IV. 1. Intranz. A deveni țeapăn, a nu-și mai putea mișca membrele, a rămâne imobil, rigid, inert; a încremeni, a înlemni. 2. Tranz. și refl. A (se) prinde bine în ceva; a (se) fixa. ♦ Refl. Fig. A rămâne neclintit într-o hotărâre; a se încăpățâna. 3. Tranz. A face ca un obiect să nu mai aibă joc în locașul lui, a-l fixa, a-i asigura stabilitatea; a întări. – În + țeapăn. (Sursa: DEX '98 )

A ÎNȚEPENÍ ~ésc 1. intranz. 1) (despre corp sau părți ale lui) A-și pierde (temporar) capacitatea de a reacționa la e*******i exteriori; a deveni țeapăn; a amorți. 2) (despre mortar, glod etc.) A trece în stare solidă; a se întări; a se învârtoșa; a se solidifica. 2. tranz. 1) A face să devină țeapăn. 2) pop. (obiecte) A întări ca să nu se miște; a fixa. ~ un stâlp. /în + țeapăn (Sursa: NODEX )

A SE ÎNȚEPENÍ mă ~ésc intranz. A lua o poziție rigidă, rămânând ca înfipt. /în + țeapăn (Sursa: NODEX )

ÎNȚEPENÍ vb. 1. v. fixa. 2. a fixa, a pecetlui. (~ piatra pe mormânt.) 3. (MED.) v. anchiloza. 4. v. amorți. 5. v. înmărmuri. 6. a împietri, a încremeni, a înlemni, a înmărmuri, a paraliza, (înv. și pop.) a mărmuri, (fig.) a îngheța. (A ~ de spaimă.) (Sursa: Sinonime )

ÎNȚEPENÍ vb. v. consolida, întări. (Sursa: Sinonime )

A înțepeni ≠ a (se) dezmorți (Sursa: Antonime )

înțepení vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înțepenésc, imperf. 3 sg. înțepeneá; conj. prez. 3 sg. și pl. înțepeneáscă (Sursa: Ortografic )