ÎNVINGĂTÓR, -OÁRE,învingători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care a învins; biruitor, câștigător. – Înving (prez. ind. al lui învinge) + suf. -ător. (Sursa: DEX '98 )
ÎNVINGĂTÓR adj., s. v. victorios. (Sursa: Sinonime )
Învingător ≠ biruit, învins (Sursa: Antonime )
învingătór adj. m., s. m., pl. învingătóri; f. sg. și pl. învingătoáre (Sursa: Ortografic )
ÎNVINGĂTÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care a învins; biruitor; triumfător; victorios. Ostași ~ori. /înving + suf. ~tor (Sursa: NODEX )
ÎNVINGĂTÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre)m. și f. Persoană care a obținut o victorie sau un succes. /înving + suf. ~tor (Sursa: NODEX )
