ÎNTRERÚPE,întrerúp, vb. III. Tranz. și refl. A (se) opri, a (se) suspenda temporar cursul, desfășurarea unei acțiuni, a unui lucru; a opri pe cineva sau a se opri în cursul unei lucrări, al unei activități; p. gener. a (se) opri, a (se) suspenda. ♦ Tranz. A opri pe cineva în timp ce vorbește, a tăia vorba cuiva. [Perf. s. întrerupsei, part. întrerupt – Var.: (Înv.) întrerúmpe vb. III] – Între1- + rupe (după fr. interrompre). (Sursa: DEX '98 )
ÎNTRERÚPEvb. III. tr., refl. A (se) rupe continuitatea unui lucru, a (se) opri brusc (o lucrare, o acțiune etc.). ♦ A lua cuvântul cuiva în timp ce vorbește. [P.i. întrerúp, perf. s. -rupsei, part. -rupt, var. întrerumpe vb. III. / după fr. interrompre]. (Sursa: DN )
ÎNTRERÚPEvb. I. tr., refl. a (se) rupe continuitatea unui lucru, a (se) opri brusc (o lucrare, o acțiune etc.) II. tr. a lua cuvântul cuiva în timp ce vorbește. (după fr. interrompre) (Sursa: MDN )
ÎNTRERÚPE vb. 1. v. înceta. 2. a conteni, a înceta, a (se) opri, a părăsi. (Au ~ lucrul în semn de protest.)3. v. suspenda. 4. a se opri, (înv.) a se zăticni. (S-a ~ din mâncat.)5. v. curma. 6. (înv.) a prerumpe. (Scuză-mă că te ~.)7. a curma, (fig.) a rupe. (A ~ tăcerea.)8. v. opri. 9. a se curma, a înceta, a se opri, (fig.) a se frânge. (Cântecul s-a ~ brusc.)10. a (se) curma, a (se) opri, (fig.) a (se) tăia. (I s-a ~ respirația de emoție.)11. a se frânge. (Liniile se ~ în acel punct.) (Sursa: Sinonime )
întrerúpe vb. rupe (Sursa: Ortografic )
A ÎNTRERÚPE întrerúptranz. A face să se întrerupă. ~ o activitate. ~ lucrările. /între- + a rupe (Sursa: NODEX )
A SE ÎNTRERÚPE mă întrerúpintranz. A se opri în cursul unei activități, unei acțiuni. M-am întrerupt din lucru. /între- + a rupe (Sursa: NODEX )