Dex.Ro Mobile
ÎNHĂMÁ, înhám, vb. I. 1. Tranz. A pune hamurile pe cal sau pe alte animale de tracțiune; a pune calul sau un alt animal de tracțiune în ham la un vehicul. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) angaja la realizarea unui lucru care cere eforturi stăruitoare; a (se) înjuga. – În + ham. (Sursa: DEX '98 )

ÎNHĂMÁ vb. 1. a prinde, a pune. (~ caii la căruță.) *2. (fig.) a se înjuga. (S-a ~ la o muncă grea.) (Sursa: Sinonime )

înhămá vb., ind. prez. 1 sg. înhám, 2 sg. înhámi, 3 sg. și pl. înhámă; conj. prez. 3 sg. și pl. înháme (Sursa: Ortografic )

A ÎNHĂMÁ înhám tranz. 1) (mai ales cai) A atașa la un vehicul (pentru a trage) cu ajutorul hamurilor. 2) fig. (persoane) A pune la un lucru greu; a înjuga. /în + ham (Sursa: NODEX )

A înhăma ≠ a deshăma (Sursa: Antonime )

Declinări/Conjugări
înhăma   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) înhăma înhămare înhămat înhămând singular plural
înha înhămați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) înham (să) înham înhămam înhămai înhămasem
a II-a (tu) înhami (să) înhami înhămai înhămași înhămaseși
a III-a (el, ea) înha (să) înhame înhăma înhămă înhămase
plural I (noi) înhămăm (să) înhămăm înhămam înhămarăm înhămaserăm, înhămasem*
a II-a (voi) înhămați (să) înhămați înhămați înhămarăți înhămaserăți, înhămaseți*
a III-a (ei, ele) înha (să) înhame înhămau înhăma înhămaseră
* Formă nerecomandată