Dex.Ro Mobile
ÎNCORDÁ, încordez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A(-și) contracta mușchii corpului, p. ext. corpul întreg, în vederea unui efort. ♦ Fig. A-și concentra atenția, memoria, voința etc. ♦ Tranz. (Rar) A stimula, a întări. 2. Tranz. A întinde (puternic) o coardă, un arc, un cablu etc. ♦ A acorda un instrument muzical cu coarde, prin întinderea coardelor. 3. Tranz. A lega coardele viței de vie. 4. Refl. Fig. (Despre raporturile dintre oameni) A ajunge într-o stare de tensiune (maximă), a se înăspri. – În + coardă. (Sursa: DEX '98 )

ÎNCORDÁ vb. I. tr., refl. a(-și) aduce mușchii, corpul într-o stare de tensiune. II. refl. (fig.) a face un efort deosebit pentru a înțelege, pentru a-și aduce aminte. III. tr. a întinde un arc, un cablu; (p. ext.) a înstruna un instrument muzical. (< în- + coardă) (Sursa: MDN )

ÎNCORDÁ vb. 1. a înstruna, a întinde, a struni. (A ~ arcul.) 2. (reg.) a cetlui, a îmbredeli. (~ bine ferăstrăul.) 3. v. întinde. 4. v. opinti. 5. v. concentra. 6. v. tensiona. (Sursa: Sinonime )

încordá vb., ind. prez. 1 sg. încordéz, 3 sg. și pl. încordeáză (Sursa: Ortografic )

A ÎNCORDÁ ~éz tranz. 1) A face să se încordeze. 2) (cabluri, arcuri etc.) A face să fie bine întins. 3) (instrumente muzicale) A pune tonurile la înălțimea cerută; a acorda. /în + coardă (Sursa: NODEX )

A SE ÎNCORDÁ mă ~éz intranz. 1) (despre muschi) A trece din starea de relaxare în stare de tensiune. 2) (despre relații sociale) A deveni mai tensionat; a se înrăutăți; a se complica; a se agrava; a se înăspri. 3) A-și fixa în mod conștient (într-o singură direcție) forțele fizice sau intelectuale; a se concentra. /în + coardă (Sursa: NODEX )

A (se) încorda ≠ a (se) destinde (Sursa: Antonime )

A (se) încorda ≠ a (se) slăbi (Sursa: Antonime )

A se încorda ≠ a se relaxa (Sursa: Antonime )

Declinări/Conjugări
încorda   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) încorda încordare încordat încordând singular plural
încordea încordați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) încordez (să) încordez încordam încordai încordasem
a II-a (tu) încordezi (să) încordezi încordai încordași încordaseși
a III-a (el, ea) încordea (să) încordeze încorda încordă încordase
plural I (noi) încordăm (să) încordăm încordam încordarăm încordaserăm, încordasem*
a II-a (voi) încordați (să) încordați încordați încordarăți încordaserăți, încordaseți*
a III-a (ei, ele) încordea (să) încordeze încordau încorda încordaseră
* Formă nerecomandată