ÎMBĂLSĂMÁRE, îmbălsămări, s. f. Acțiunea de a îmbălsăma. – V. îmbălsăma. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

ÎMBĂLSĂMÁRE s. v. înmiresmare. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

îmbălsămáre s, f., g.-d. art. îmbălsămării; pl. îmbălsămări (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

ÎMBĂLSĂMÁ, îmbălsămez, vb. I. Tranz. 1. (Despre flori, parfumuri; la pers. 3) A umple, a impregna aerul cu miros plăcut (și pătrunzător); a parfuma, a înmiresma, a miresma. 2. A impregna țesuturile unui cadavru cu anumite substanțe chimice (introduse prin artere) pentru a împiedica sau pentru a întârzia putrefacția; bălsăma. [Var.: (rar) îmbălsămí vb. IV] – În + balsam. Cf. it. imbalsamare, fr. embaumer. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A ÎMBĂLSĂMÁ ~éz tranz. 1) (spații) A umple cu miros plăcut; a înmiresma; a parfuma. 2) (cadavre) A îmbiba cu balsam (pentru a preveni sau a întârzia putrezirea). /în + balsam (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

ÎMBĂLSĂMÁ vb. v. înmiresma. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

îmbălsămá vb., ind. prez. 1 sg. îmbălsăméz, 3 sg. și pl. îmbălsămeáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard