ÎMBLÂNZÍ,îmblânzesc, vb. IV. Tranz. A deprinde un animal (sălbatic) să se supună omului, să trăiască în apropierea (și în folosul) omului; a domestici. ♦ Tranz. și refl. A face sau a deveni (mai) blând; a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) calma, a (se) potoli. ♦ Refl. Fig. (Despre furtună, vânt etc.) A scădea în intensitate; a se domoli. – În + blând. (Sursa: DEX '98 )
ÎMBLÂNZÍ vb. 1. v. domestici. 2. v. calma. 3. v. domoli. (Sursa: Sinonime )
îmblânzí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmblânzésc, imperf. 3 sg. îmblânzeá; conj. prez. 3 sg. și pl. îmblânzeáscă (Sursa: Ortografic )
A ÎMBLÂNZÍ ~ésctranz. 1) (animale sălbatice) A face să se deprindă cu omul, să trăiască pe lângă casă și să fie folosit în avantajul acestuia; a domestici. 2) A face să se îmblânzească. [Sil. îm-blân-] /în + blând (Sursa: NODEX )
A SE ÎMBLÂNZÍ mă ~éscintranz. 1) (despre ființe) A deveni (mai) blând; a se îmbuna. 2) fig. (despre vreme) A căpăta un caracter mai liniștit (după furtună, ploaie etc.); a se răzbuna; a se domoli; a se potoli; a se liniști; a se tempera; a se modera. /în + blând (Sursa: NODEX )