ZĂGÁN, zăgani, s. m. (Ornit.) Vultur-bărbos. – Din tc. zagan, ngr. zagánis. (Sursa: DEX '98 )
ZĂGÁN, zăgani, s. m. Vultur-bărbos. – Tc. zagan. (Sursa: DLRM )
zăgán (pasăre) s. m., pl. zăgáni (Sursa: DOOM 2 )
ZĂGÁN s. (ORNIT.; Gypætus barbatus) vultur bărbos, (rar) vultur negru, (reg.) șurligaie, (Transilv.) ceahlău, (Transilv. și Ban.) șorliță, (Transilv.) șușugaie. (Sursa: Sinonime )
zăgán (-ni), s. m. – Vultur-bărbos (Gypaetus barbatus). Tc. (per.) zagan (Șeineanu, II, 380), cf. ngr. ζαγάνος. (Sursa: DER )
zăgán s. m., pl. zăgáni (Sursa: Ortografic )
ZĂGÁN ~i m. Vultur de talie mare, cu pene negre, în formă de barbă sub cioc; vultur-bărbos. /<turc. zagan (Sursa: NODEX )
| zăgan substantiv masculin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | zăgan | zăganul |
| plural | zăgani | zăganii |
| genitiv-dativ | singular | zăgan | zăganului |
| plural | zăgani | zăganilor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
