ZUZĂÍ vb. IV. v. zuzui. (Sursa: DEX '98 )
ZUZĂÍ vb. IV. v. zuzui. (Sursa: DLRM )
| zuzăi verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a |
| (a) zuzăi | zuzăire | zuzăit | zuzăind | singular | plural |
| — | — |
|
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — |
| a III-a (el, ea) | zuzăie | (să) zuzăie | zuzăia | zuzăi | zuzăise |
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — |
| a III-a (ei, ele) | zuzăie | (să) zuzăie | zuzăiau | zuzăiră | zuzăiseră |
