Dex.Ro Mobile
ZURBAGÍU, -ÍE, zurbagii, adj. (Adesea substantivat) Căruia îi place să se certe; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Zurba + suf. -giu. (Sursa: DEX '98 )

ZURBAGÍU, -ÍE, zurbagii, s. m. și f. (Adesea adjectival) Om căruia îi place să se certe; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Din zurba + suf. -giu. (Sursa: DLRM )

zurbagíu (iam.) adj. m., s. m., i. zurbagíe; pl. m. și f.. zurbagíi (Sursa: DOOM 2 )

ZURBAGÍU adj., s. v. arțăgos, certăreț, gâlcevitor, răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat, scandalagiu. (Sursa: Sinonime )

zurbagíu adj. m., s. m., f. zurbagíe; pl. m. și f. zurbagíi (Sursa: Ortografic )

ZURBAGÍU ~e (~i) și substantival 1) înv. Care a luat parte la o zurbă; care s-a răzvrătit. 2) Care face scandal; pus pe certuri; scandalagiu. /zurbă + suf. ~giu (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
zurbagiu   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zurbagiu zurbagiul zurbagie zurbagia
plural zurbagii zurbagiii zurbagii zurbagiile
genitiv-dativ singular zurbagiu zurbagiului zurbagii zurbagiei
plural zurbagii zurbagiilor zurbagii zurbagiilor
vocativ singular
plural