- A plânge (sau a râde) cu hohot (sau în hohote) = a plânge (sau a râde) foarte tare, zgomotos
- A pufni în (sau de) râs sau a-l pufni pe cineva râsul = a izbucni într-un râs brusc și zgomotos
ZGOMOTÓS, -OÁSĂ, zgomotoși, -oase, adj. Care face (mult) zgomot; gălăgios. ♦ Plin de zgomot, de gălăgie. – Zgomot + suf. -os. (Sursa: DEX '98 )
ZGOMOTÓS, -OÁSĂ, zgomotoși, -oase, adj. Care face (mult) zgomot; gălăgios. ♦ Plin de zgomot, de gălăgie. – Din zgomot + suf. -os. (Sursa: DLRM )
zgomotós adj. m., pl. zgomotóși; f. zgomotoásă, pl. zgomotoáse (Sursa: DOOM 2 )
ZGOMOTÓS adj. gălăgios, tumultuos, turbulent. (O ceată ~oasă; manifestație ~oasă.) (Sursa: Sinonime )
zgomotós adj. m., pl. zgomotóși; f. sg. zgomotoásă, pl. zgomotoáse (Sursa: Ortografic )
ZGOMOTÓS1 adv. Cu zgomot. /zgomot + suf. ~os (Sursa: NODEX )
ZGOMOTÓS2 ~oásă (~óși, ~oáse) Care face (mult) zgomot. /zgomot + suf. ~os (Sursa: NODEX )
zgomotos adjectiv | masculin | feminin |
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | zgomotos | zgomotosul | zgomotoasă | zgomotoasa |
plural | zgomotoși | zgomotoșii | zgomotoase | zgomotoasele |
genitiv-dativ | singular | zgomotos | zgomotosului | zgomotoase | zgomotoasei |
plural | zgomotoși | zgomotoșilor | zgomotoase | zgomotoaselor |
vocativ | singular | — | — |
plural | — | — |