(A fi) omul (sau om al) lui Dumnezeu = (a fi) om bun, cinstit, de treabă
A apuca pe dumnezeu de picior = a simți o mare bucurie
A da (sau a zvârli) cu barda în lună sau a da cu barda în Dumnezeu = a fi nesocotit
A fi) varga lui Dumnezeu = (a fi) foarte rău, aspru, crunt
A lăsa (pe cineva) în plata (sau în știrea) lui Dumnezeu = a lăsa (pe cineva) în pace sau la voia întâmplării
A lăsa (pe cineva) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu) = a nu se mai ocupa de cineva, a lăsa în voia sorții, a lăsa în pace
A nu avea (sau a fi fără) nici un Dumnezeu = a nu crede în nimic; a nu avea (sau a fi fără) nici un sens, nici o valoare, nici un gust
A porni (sau a merge etc.) cu Dumnezeu = a porni (sau a merge etc.) în pace, cu bine, sănătos
A ruga (pe cineva) de toți dumnezeii (sau cu Dumnezeu) = a cere foarte insistent un lucru de la cineva
A se duce (sau a pleca, a merge etc.) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu) = a se duce (sau a pleca, a merge etc.) unde vrea, unde știe, unde-i place
A se duce cu Dumnezeu (sau în plata, în știrea lui Dumnezeu, în plata Domnului) = a merge unde vrea, unde poate, oriunde
A-l ierta (pe cineva) Dumnezeu = a muri (după o boală grea)
A-l lua moartea sau Dumnezeu (ori, dracul, naiba) = a muri
Bătut de Dumnezeu = năpăstuit, nenorocit
Cel de sus = Dumnezeu
Cum dă Dumnezeu = cum se întâmplă; prost, rău
L-a strâns Dumnezeu sau moartea (la sine) = a murit
Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții = până să ajungi la cel mai mare, înduri multe de la slujbașii mai mici
Să dea Dumnezeu! = (formulă de urare) să se împlinească ceea ce doresc (sau dorești etc.)! 2) Divinitate, zeu
Să te-audă dumnezeu = să se împlinească cele pe care (mi) le dorești
Ziua de apoi = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui Dumnezeu
boul-lui-Dumnezeu sau boul-Domnului = a) rădașcă; b) (și în forma boul-popii) buburuză
Încotro (sau unde, cum) te-a îndrepta Dumnezeu = la voia întâmplării, oriunde
ZEU2,zei, s. m. Divinitate păgână; idol. ♦ Fig. Om cu însușiri fizice și morale excepționale. ♦ (Fam.; ir.) Om cu putere, cu influență (politică); șef, conducător. ◊ Expr. A fi în secretele zeilor = a fi la curent cu lucruri cunoscute de cei mari, de conducători. – Lat. deus. (Sursa: DEX '98 )
ZEU1 interj. v. zău. (Sursa: DLRM )
ZEU2,zei, s. m. Divinitate păgână, idol. ♦ Fig. Om cu însușiri fizice și morale excepționale. ♦ (Fam., ir.) Om cu putere (politică); șef, conducător. ◊ Expr. A fi în secretele zeilor = a fi la curent cu lucruri cunoscute numai de cei mari, de conducători. – Lat. deus. (Sursa: DLRM )
zeu s. m., art. zéul; pl. zei, art. zéii (Sursa: DOOM 2 )
ZEU s. (BIS.) divinitate, Dumnezeu, idol, zeitate, (înv.) bolovan, boz, chip, făptură, simulacru, zân. (Anticii se închinau la ~i.) (Sursa: Sinonime )
ZEU s. v. atotputernicul, creatorul, divinitate, domnul, dumnezeire, dumnezeu, părinte, providență, puternicul, stăpânul, tatăl, ziditorul. (Sursa: Sinonime )
zeu s. m., art. zéul; pl. zei, art. zéii (Sursa: Ortografic )
ZEU zeim. 1) Divinitate la păgâni; zeitate. 2) fig. fam. Persoană înzestrată cu însușiri fizice și morale excepționale. /<lat. deus (Sursa: NODEX )
