ZEFLEMEÁ,zeflemele, s. f. Ironie ușoară, luare în râs, glumă batjocoritoare. ◊ Expr. A lua în zeflemea = a-și bate joc de cineva, a lua în râs. – Din tc. zevklenmek. (Sursa: DEX '98 )
ZEFLEMEÁ,zeflemele, s. f. Luare în râs, ironie. – Tc. zevklenme. (Sursa: DLRM )
zeflemeá(ze-fle-) s. f., art. zeflemeáua, g.-d. art. zeflemélei. pl. zefleméle, art. zeflemélele (Sursa: DOOM 2 )
ZEFLEMEÁ s. 1. v. ironie. 2. v. batjocură. (Sursa: Sinonime )
zeflemeá (-éle), s. f. – Ironie ușoară, luare în rîs, glumă. Tc. zevklenme (Șeineanu, II, 388). – Der. zeflemisi, vb. (a lua în rîs, a ironiza); zeflemisist, s. m. (persoană care ia în rîs); zeflemisitor, adj. (care zeflemisește). Aceleiași familii îi aparține zefliu, adj. (glumeț, vesel), din tc. zevkli. (Sursa: DER )
zeflemeá s. f. (sil. -fle-), art. zeflemeáua, g.-d. art. zeflemélei; pl. zefleméle (Sursa: Ortografic )
ZEFLEMEÁ ~élef. Bătaie de joc (de cineva sau de ceva); luare în râs. ◊ A lua în ~ a ironiza; a batjocori. /<turc. zevklenmek (Sursa: NODEX )
