ZEȚUÍRE,zețuiri, s. f. Acțiunea de a zețui și rezultatul ei; zețuit, culegere. V. zețui. (Sursa: DEX '98 )
ZEȚUÍRE s. f. Acțiunea de a zețui; culegere. (Sursa: DLRM )
zețuíre s. f., g.-d. art. zețuírii; pl. zețuíri (Sursa: DOOM 2 )
ZEȚUÍRE s. v. cules. (Sursa: Sinonime )
zețuíre s. f., g.-d. art. zețuírii; pl. zețuíri (Sursa: Ortografic )
ZEȚUÍ,zețuiesc, vb. IV. Tranz. A așeza literele unui text în culegar după manuscris pentru a tipări; a culege. – Din germ. setzen. (Sursa: DEX '98 )
A ZEȚUÍ ~iésctranz. (texte) A pregăti pentru tipar, alegând caracterele tipografice și așezându-le în culegar după manuscris; a culege. /<germ. setzen (Sursa: NODEX )
ZEȚUÍ,zețuiesc, vb. IV. Tranz. A așeza literele unui text în culegar, după manuscris; a culege. – Germ. setzen. (Sursa: DLRM )
zețuí(a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zețuiésc, impe sg. zețuiá conj. prez. 3 să zețuiáscă (Sursa: DOOM 2 )
ZEȚUÍ vb. v. culege. (Sursa: Sinonime )
zețuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zețuiésc, imperf. 3 sg. zețuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. zețuiáscă (Sursa: Ortografic )
