Dex.Ro Mobile
ZBURDĂLNICÍE, zburdălnicii, s. f. Însușirea de a fi zburdalnic; vioiciune, neastâmpăr, voioșie. ♦ Manifestare, faptă a celui zburdalnic; joc, petrecere; nebunie. – Zburdalnic + suf. -ie. (Sursa: DEX '98 )

ZBURDĂLNICÍE, zburdălnicii, s. f. Însușirea de a fi zburdalnic; vioiciune, neastâmpăr, voioșie. ♦ Manifestare, faptă a celui zburdalnic; joc, petrecere; nebunie. – Din zburdalnic + suf. -ie. (Sursa: DLRM )

zburdălnicíe s. f., art. zburdălnicía, g.-d. art. zburdălnicíei; (manifestări) pl. zburdălnicíi, art. zburdălnicíile (Sursa: DOOM 2 )

ZBURDĂLNICÍE s.f., art. zburdălnicía, g.-d. art. zburdălnicíei; (manifestări) pl. zburdălnicíi, art. zburdălnicíile (Sursa: DOOM )

ZBURDĂLNICÍE s. 1. neastâmpăr, vioiciune, voioșie, (rar) zburdare, (înv.) zburdăciune. (Copil plin de ~.) 2. v. joacă. (Sursa: Sinonime )

zburdălnicíe s. f., art. zburdălnicía, g.-d. art. zburdălnicíei; (manifestări) pl. zburdălnicíi, art. zburdălnicíile (Sursa: Ortografic )

ZBURDĂLNICÍE ~i f. 1) Caracter zburdalnic; neastâmpăr; zbenguială. 2) Joacă voioasă însoțită de multă mișcare; zbân-țuială; zbenguială. /zburdalnic + suf. ~ie (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
zburdălnicie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zburdălnicie zburdălnicia
plural zburdălnicii zburdălniciile
genitiv-dativ singular zburdălnicii zburdălniciei
plural zburdălnicii zburdălniciilor
vocativ singular zburdălnicie, zburdălnicio
plural zburdălniciilor