ZÁPIS, zapise, s. n. (Înv.) Document, dovadă scrisă, act. – Din sl. zapisŭ. (Sursa: DEX '98 )
ZÁPIS, zapisuri, s. n. (Înv.) Document, dovadă scrisă, act. – Slav (v. sl. zapisŭ). (Sursa: DLRM )
zápis (înv.) s. n., pl. zápise (Sursa: DOOM 2 )
ZÁPIS s. v. act, document, dovadă, hârtie, izvor, înscris, piesă. (Sursa: Sinonime )
zápis (-se), s. n. – Document, înscris. Sl. zapisŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 228; Conev 79), cf. pisanie. (Sursa: DER )
zápis s. n., pl. zápise (Sursa: Ortografic )
ZÁPIS ~e n. înv. Act (de vânzare sau cumpărare); document. /<sl. zapisu (Sursa: NODEX )
| zapis substantiv neutru | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | zapis | zapisul |
| plural | zapise | zapisele |
| genitiv-dativ | singular | zapis | zapisului |
| plural | zapise | zapiselor |
| vocativ | singular | — |
| plural | — |
