ZĂBĂLÚȚĂ,zăbăluțe, s. f. 1. Un fel de zăbală (1) mai simplă, compusă din două bare îmbinate între ele, servind pentru a conduce calul. 2. Zăbală (2). – Zăbală + suf. -uță. (Sursa: DEX '98 )
ZĂBĂLÚȚĂ,zăbăluțe, s. f. Un fel de zăbală mai simplă, compusă din două bare îmbinate între ele, servind pentru a conduce calul. – Din zăbală + suf. -uță. (Sursa: DLRM )
zăbălúță s. f., g.-d. art. zăbălúței; pl. zăbălúțe (Sursa: DOOM 2 )
ZĂBĂLÚȚĂ s. 1. v. strună. 2. v. ragadă. (Sursa: Sinonime )
zăbălúță s. f., g.-d. art. zăbălúței; pl. zăbălúțe (Sursa: Ortografic )
