XILOFÓN, xilofoane, s. n. Instrument muzical de percuție, alcătuit dintr-un sistem de plăci de lemn acordate diferit, care vibrează și emit sunete când sunt lovite cu niște ciocănele de lemn, de sticlă sau de metal. – Din fr. xylophone. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

XILOFÓN s.n. Instrument muzical de percuție format din lamele de lemn, diferite ca dimensiuni și esență, care se lovesc cu două baghete de lemn. [< fr., engl. xylophone, cf. gr. xylon – lemn, phone – sunet]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

XILOFÓN s. n. instrument muzical de percuție din lamele de lemn, diferite ca dimensiuni și esență, care se lovesc cu două baghete (ciocănele) de lemn, de sticlă sau de metal. (< fr. xylophone) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

XILOFÓN, xilofoane, s. n. Instrument muzical de percuție, alcătuit dintr-un sistem de plăci de lemn, acordate diferit, care răsună când sunt lovite cu niște ciocănașe de lemn. – Fr. xylophone. (Sursa: DLRM ) Copy to clipboard

xilofón s. n., pl. xilofoáne (Sursa: DOOM 2 ) Copy to clipboard

xilofón s. n., pl. xilofoáne (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

XILOFÓN ~oáne n. Instrument muzical de percuție, constând dintr-un sistem de plăci de lemn, diferit acordate, care emit sunete când sunt lovite cu două ciocănele. /<fr. xylophone (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard