Dex.Ro Mobile
VĂTĂMĂTÚRĂ, vătămături, s. f. (Pop.) Nume dat mai multor boli interne care provoacă crize viscerale acute (hernie, colici, pelagră etc.). – Vătăma + suf. -ătură. (Sursa: DEX '98 )

vătămătúră s. f., g.-d. art. vătămătúrii; pl. vătămătúri (Sursa: DOOM 2 )

VĂTĂMĂTÚRĂ s. v. colică, crampă, daună, hernie, lovitură, pagubă, pelagră, pierdere, prejudiciu, rană, spasm, stricăciune. (Sursa: Sinonime )

vătămătúră s. f., g.-d. art. vătămătúrii; pl. vătămătúri (Sursa: Ortografic )

VĂTĂMĂTÚRĂ ~i f. pop. Nume dat mai multor boli interne care provoacă diverse crize viscerale acute (hernie, colici, pelagră etc.). /a (se) vătăma + suf. ~tură (Sursa: NODEX )

IARBA-VĂTĂMĂTÚRII s. v. ghimpariță. (Sursa: Sinonime )

IARBĂ-DE-VĂTĂMĂTÚRĂ s. v. vătămătoare. (Sursa: Sinonime )

Declinări/Conjugări
vătămătură   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vătămătu vătămătura
plural vătămături vătămăturile
genitiv-dativ singular vătămături vătămăturii
plural vătămături vătămăturilor
vocativ singular vătămătură, vătămăturo
plural vătămăturilor