VRÍLĂ s. f. v. vrie. (Sursa: DEX '98 )
VRÍLĂ s.f. 1. Vrie. 2. Burghiu folosit mai ales la găurirea lemnului și a anumitor materiale plastice. [< fr. vrille]. (Sursa: DN )
VRÍLĂ s. f. burghiu mai ales la găurirea lemnului și a anumitor materiale plastice. (< fr. vrille) (Sursa: MDN )
vrílă (burghiu) s. f., g.-d. art. vrílei; pl. vríle (Sursa: Ortografic )
| vrilă substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | vrilă | vrila |
| plural | vrile | vrilele |
| genitiv-dativ | singular | vrile | vrilei |
| plural | vrile | vrilelor |
| vocativ | singular | vrilă, vrilo |
| plural | vrilelor |
