VORACITÁTE s. f. Poftă de mâncare foarte mare; lăcomie. ♦ Fig. Cupiditate; aviditate. – Din fr. voracité, lat. voracitas, -atis. (Sursa: DEX '98 )
VORACITÁTE f. 1) Caracter vorace. ~ea lupilor. 2) Lăcomie extremă (în bani); sete de câștig. [G.-D. voracității] /<lat. veracitas, ~atis, it. voracita, fr. voracité (Sursa: NODEX )
VORACITÁTE s.f. Lăcomie mare la mâncare. ♦ (Fig.) Cupiditate, lăcomie. [Cf. fr. voracité, lat. voracitas]. (Sursa: DN )
VORACITÁTE s. f. 1. lăcomie mare la mâncare. 2. (fig.) aviditate extremă; cupiditate, lăcomie. (< fr. voracité, lat. voracitas) (Sursa: MDN )
VORACITÁTE s. v. lăcomie, nesaț. (Sursa: Sinonime )
voracitáte s. f., g.-d. art. voracității (Sursa: Ortografic )
| voracitate substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | voracitate | voracitatea |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | voracități | voracității |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | voracitate, voracitateo |
| plural | — |
