VÓLTĂ,volte, s. f. 1. Mișcare în formă de cerc sau de arc de cerc. ♦ Fig. Schimbare (bruscă) în atitudine, trecere subită de la o concepție la alta. ♦ (Scrimă) Mișcare (de rotație) făcută pentru a evita loviturile adversarului. 2. Manevră de rotație făcută de o ambarcație sau de o navă cu pânze pentru schimbarea bordului din care primește vântul. ◊ Voltă în vânt = manevră pentru schimbarea direcției împotriva vântului. Voltă sub vânt = manevră pentru schimbarea direcției în sensul vântului. 3. Semn care indică repetarea unui fragment muzical, de fiecare dată cu un alt sfârșit. – Din fr. volte. (Sursa: DEX '98 )
VÓLTĂs.f.1. Mișcare în formă de cerc (făcută mai ales de un călăreț cu calul într-un manej). ♦ Mișcare făcută pentru a para o lovitură a adversarului la scrimă. 2. Schimbare de direcție a unei nave, astfel ca vântul să treacă dintr-un bord în celălalt. 3. (Muz.) Volta. ♦ (Lit.) Diviziune a canțonei. [< it. volta, cf. fr. volte]. (Sursa: DN )
VÓLTĂs. f. 1. mișcare în cerc făcută de un călăreț cu calul într-un manej. 2. (fig.) schimbare (bruscă) de atitudine. ◊ (scrimă) mișcare pentru a para o lovitură a adversarului. 3. schimbare de direcție a unei nave. 4. buclă de fixare a capătului unei parâme. 5. (muz.) volta. ◊ diviziune a canțonei. (< fr. volte) (Sursa: MDN )
vóltă (mișcare circulară) s. f., g.-d. art. vóltei; pl. vólte (Sursa: Ortografic )
VÓLTĂ ~ef. 1) Mișcare de rotație în jurul axei proprii. 2) Tur complet, executat de un călăreț în manej. 3) sport Mișcare de apărare a scrimerului. 4) mar. Schimbare de direcție a unei nave, astfel ca vântul să lovească în celălalt bord. /<fr. volte, it. volta (Sursa: NODEX )
VÓLTAinterj. (Mar.) Comandă pentru a opri virarea. [Cf. voltă (2) [în DN]]. (Sursa: DN )
VOLTÁ2vb. intr. (mar.) a executa, a face să execute o voltă (3). (< it. voltare, fr. volter) (Sursa: MDN )
VÓLTA3interj. (mar.) comandă pentru a opri virarea. (< voltă) (Sursa: MDN )
