VOLIȚIONÁL, -Ă, voliționali, -e, adj. Care se referă la voință, care este determinat de voință; volitiv. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. volitionnel. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

VOLIȚIONÁL, -Ă adj. Referitor la voință; determinat de voință; volitiv. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. volitionnel]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

VOLIȚIONÁL, -Ă adj. referitor la voință; determinat de voință; volitiv. (< fr. volitionnel) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

VOLIȚIONÁL adj. v. volitiv. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

voliționál adj. m. (sil. -ți-o-), pl. voliționáli; f. sg. voliționálă, pl. voliționále (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

VOLIȚIONÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de voință; determinat de voință; volitiv. Act ~. /<fr. volitionnel (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard