VOIOȘÍE, voioșii, s. f. Voie bună, veselie, bună dispoziție. – Voios + suf. -ie. (Sursa: DEX '98 )
VOIOȘÍE f. Stare a omului vesel; veselie. [G.-D. voioșiei; Sil. vo-io-] /voios + suf. ~ie (Sursa: NODEX )
VOIOȘÍE s. 1. v. veselie. 2. v. zburdălnicie. (Sursa: Sinonime )
Voioșie ≠ întristare, scârbă, supărare, tristețe (Sursa: Antonime )
voioșíe s. f., art. voioșía, g.-d. art. voioșíei; pl. voioșíi, art. voioșíile (Sursa: Ortografic )
| voioșie substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | voioșie | voioșia |
| plural | voioșii | voioșiile |
| genitiv-dativ | singular | voioșii | voioșiei |
| plural | voioșii | voioșiilor |
| vocativ | singular | voioșie, voioșio |
| plural | voioșiilor |
