VOIAJÓR, voiajori, s. m. 1. (Și adj.) Călător. 2. Reprezentant al unei firme particulare, care vizitează diferite localități în căutare de beneficiari sau de furnizori; comis-voiajor. [Pr.: vo-ia-] – Din fr. voyageur. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

VOIAJÓR s.m. 1. Călător. 2. Comis-voiajor. [Pron. vo-ia-. / < fr. voyageur]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

VOIAJÓR s. m. călător. ♦ ~ comercial = comis voiajor. (< fr. voyageur) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

VOIAJÓR s., adj. 1. s. v. pasager. 2. s. voiajor comercial v. comis-voiajor. 3. adj. călător. (Po-rumbel ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

voiajór s. m., pl. voiajóri (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

VOIAJÓR ~i m. livr. Persoană care face voiajuri; călător. ◊ ~ comercial slujbaș al unei firme, care se deplasează în alte localități pentru a primi comenzi. /<fr. voyageur (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

comis călător (fals voĭajór) m. (fr. commis, funcționar [d. lat. commissus, delegat] și călător, fr. voyageur). Funcționar comercial care călătorește p. casa în serviciu căreĭa este. (Sursa: Scriban ) Copy to clipboard