VOCALIZÁ,vocalizez, vb. I. 1. Tranz. și intranz. (Muz.) A executa vocalize. 2. Refl. (Fon.; despre consoane) A trece de la valoarea de consoană la cea de vocală, a căpăta valoare de vocală. – Din fr. vocaliser. (Sursa: DEX '98 )
VOCALIZÁvb. I.1.tr. A face exerciții de canto fără cuvinte, cântând numai anumite vocale. 2.refl. (Gram.; despre consoane) A trece de la valoarea de consoană la aceea de vocală; a deveni vocală. [Cf. fr. vocaliser, it. vocalizzare]. (Sursa: DN )
VOCALIZÁvb. I. intr., tr. a face vocalize. II. refl. (despre consoane) a căpăta valoare de vocală. (< fr. vocaliser) (Sursa: MDN )
vocalizá vb., ind. prez. 1 sg. vocalizéz, 3 sg. și pl. vocalizeáză (Sursa: Ortografic )
VOCALÍZĂ,vocalize, s. f. 1. Executare a unui text muzical vocal (cu caracter de exercițiu) prin înlocuirea denumirii notelor cu vocale, de preferință a sau o.2. Piesă muzicală fără cuvinte, uneori cu caracter de virtuozitate. – Din fr. vocalise. (Sursa: DEX '98 )
A SE VOCALIZÁpers. 3 se ~eázăintranz. (despre consoane) A deveni vocală; a căpăta valoare de vocală. /<fr. vocaliser, it. vocalizzare (Sursa: NODEX )
A VOCALIZÁ ~éztranz. muz. 1) A cânta fără cuvinte, executa vocalize. 2) A face să se vocalizeze. /<fr. vocaliser, it. vocalizzare (Sursa: NODEX )
VOCALÍZĂ ~ef. Exerciții de canto în care denumirile notelor se înlocuiesc cu vocale (de cele mai multe ori cu „a”). /<it. vocalizzo, fr. vocalise (Sursa: NODEX )
VOCALÍZĂs.f. Exercițiu de canto constând în executarea unei serii de note pe anumite vocale fără articularea cuvintelor. ♦ Piesă vocală cântată fără cuvinte, de obicei pe vocala a. [Cf. fr. vocalise, it. vocalizzo]. (Sursa: DN )
VOCALÍZĂs. f. 1. exercițiu tehnic de canto care se execută pe o vocală (de obicei a). 2. piesă vocală de virtuozitate, fără cuvinte, cântată numai pe vocala a. (< fr. vocalise) (Sursa: MDN )
vocalíză s. f., g.-d. art. vocalízei; pl. vocalíze (Sursa: Ortografic )
