A (o) mai rări cu ceva = a face, a da, a oferi ceva la intervale mai mari decât de obicei, a încetini ritmul unei activități, a o lăsa mai domol
A avea nouă suflete ca pisica = a fi rezistent, a avea o mare vitalitate
A călca (sau a urma, a merge) pe pașii cuiva = a urma exemplul cuiva, a continua activitatea cuiva
A face dramă din ceva = a exagera gravitatea unei situații
A fi în primele rânduri = a) a ocupa un loc de frunte într-un șir; b) a fi în fruntea unei activități
A fugi (de ceva sau de cineva) ca dracul de tămâie = a se feri cu cea mai mare grijă de ceva, a ocoli de departe pe cineva pentru a evita situații neplăcute, penibile
A grada o pedeapsă = a fixa o pedeapsă în raport cu gravitatea culpei
A lua șapte piei de pe om (sau de pe o vită) = a sili pe cineva să muncească peste puterile sale
A lăsa (sau a ceda) cuiva rândul = a se retrage dintr-un loc sau dintr-o activitate, pentru a permite altuia să ocupe locul sau să acționeze
A merge găitan = (despre acțiuni, activități) a merge, a decurge, a evolua bine
A nu avea ce lucra = a face un lucru care putea fi sau trebuia evitat, a nu-și vedea de treabă
A o lua în tragic = a acorda unei întâmplări (neplăcute) o gravitate exagerată
A o scălda = a evita un răspuns sau o atitudine hotărâtă, a răspunde evaziv
A pica de fazan = a fi păcălit (din naivitate)
A pune într-o lumină bună (sau rea, urâtă etc.) = a scoate în evidență aspectele pozitive (sau negative) din viața sau din activitatea cuiva
A pândi vreme (cu prilej) = a aștepta ocazia potrivită
A părăsi scena = a) a părăsi profesiunea de actor; b) a se retrage dintr-o activitate
A rămâne în pană = a fi împiedicat într-o activitate, a se găsi într-o situație (materială) jenantă; a nu avea bani
A rămâne în urmă = a se lăsa întrecut de alții pe drum sau în activitate, în muncă
A se culca pe lauri = a se mulțumi cu succesele obținute și a nu duce activitatea mai departe
A sta cu mâinile în sân (sau încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate) = a) a sta în inactivitate; b) a nu lua nici o măsură, a nu întreprinde nimic, a nu interveni
A umbla cu ostropețul = a umbla din casă în casă, invitând la ospățul de a doua zi după cununie
A întinde masă mare sau a ține masă întinsă = a primi invitați mulți, a oferi ospețe, banchete; a se ține de petreceri
A-i ieși (cuiva) un sfânt din gură = a vorbi foarte drept și înțelept, a spune o vorbă potrivită
A-i ține (cuiva) de foame (sau de sete) = a sătura (înlocuind altă hrană mai potrivită)
A-și teme (sau a-și păzi) cojocul = a fi precaut, a evita cu prudență riscurile
Cu necesitate = în mod imperios, obligatoriu, neapărat, inevitabil
Floare la ureche = lucru de puțină importanță sau gravitate, foarte ușor de rezolvat
Na-ți-o bună! = asta mai lipsea! asta-i acum! Na-ți-o bună că ți-am frânt-o! se spune aceluia care, într-o situație grea, propune o soluție nepotrivită
Nivel macrosocial = ansamblul structurilor, instituțiilor, relațiilor și activităților sociale la nivelul întregii societăți, al unor grupuri mari
a avea o explicație cu cineva = a discuta cu cineva în vederea evitării unui diferend
În centrul (unei activități, unei preocupări etc.) = pe primul plan, la loc de frunte
VÍTĂ,vite, s. f. Nume generic dat animalelor domestice mari, mai ales cornutelor; p. gener. animal. ◊ Vite mari (sau albe) = denumire generică pentru boi și vaci. Vite mici (sau mărunte) = denumire generică pentru oi și capre. ♦ Epitet dat unui om grosolan, nesimțit sau prost. – Lat. vita „viață”. (Sursa: DEX '98 )
VÍȚĂ,vițe, s. f. I. (Adesea determinat prin „de vie”) Nume dat mai multor plante perene cu rădăcina puternică, cu tulpina lipsită de susținere proprie, din care ies mlădițe cu cârcei agățători, cu frunze mari, crestate adânc și cu fructele în formă de ciorchine, care se cultivă într-un număr mare de soiuri și de varietăți; vie (Vitis). ◊ Viță de Canada sau viță sălbatică = arbust agățător din familia vitaceelor, cu frunze verzi care se colorează toamna în roșu, cultivat ca plantă decorativă (Vitis hederacea). ♦ Fiecare dintre lăstarele lungi și flexibile ale viței (I); p. gener. curpen, vrej. ♦ Compus: viță-albă = plantă agățătoare din familia ranunculaceelor, cu flori albe mirositoare (Clematis vitalba).II. 1. (Pop.) Șuviță de păr. ♦ Fiecare dintre firele, șuvițele etc. din care se confecționează, prin împletire sau răsucire, un obiect. ♦ (Mar.) Parâmă de sârmă. 2. Fig. Descendent, urmaș, vlăstar; p. ext. neam; soi, fel. ◊ Loc. adj. De viță = a) de calitate superioară; b) de obârșie boierească. – Lat. *vitea (= vitis). (Sursa: DEX '98 )
VÍTĂ ~ef. 1) Nume generic dat animalelor domestice. ◊ ~e cornute vite care au coarne. 2) fig. Om nesimțit și prost. /<lat. vita (Sursa: NODEX )
VÍȚĂ ~ef. 1): ~ de vie arbust cu tulpină noduroasă și rădăcini puternice, cu frunze mari, crestate adânc, și cu fructe dispuse în ciorchini. 2) Șuviță de păr sau din alt material, din care se confecționează prin răsucire sau împletire anumite obiecte. 3) ramificație a rădăcinii plantelor. 4) fig. Persoană care descinde dintr-un neam sau dintr-o familie oarecare; urmaș. 5) fig. Succesiune de generații care provin dintr-un strămoș comun; neam; seminție; familie. [G.-D. viței] /<lat. vitis (Sursa: NODEX )
DÓLCE VÍTAs. f. fel de a trăi în lux, în trândăvie. (< it. dolce vita, viață frumoasă) (Sursa: MDN )
VÍTĂ s. (ZOOL.) (înv. și reg.) marhă, (Transilv. și Bucov.) mărhaie, (înv.) surec. (Sursa: Sinonime )
VIȚA-CÓRCILOR s. v. lăsnicior. (Sursa: Sinonime )
VIȚA-EVRÉILOR s. v. lăsnicior. (Sursa: Sinonime )
VÍȚĂ s. 1.(BOT.; Vitis) vie. (Frunză de ~; plantează ~.)2.(BOT.) viță de vie (Vitis vinifera, riparia etc.) = (reg.) acrid, loază, poamă. 3.(BOT.) viță sălbatică (Vitis hederacea) = (rar) viță de Canada, (pop.) viță puturoasă, (reg.) aguridar. 4. (BOT.) coardă. (Butucul de vie are mai multe ~.)5. v. neam. 6. v. familie. 7. v. urmaș. (Sursa: Sinonime )
VÍȚĂ s. v. șuviță. (Sursa: Sinonime )
VIȚĂ DE CANÁDA s. v. viță sălbatică. (Sursa: Sinonime )
VIȚĂ PUTUROÁSĂ s. v. viță sălbatică. (Sursa: Sinonime )
VIȚĂ-NEÁGRĂ s. v. fluierătoare. (Sursa: Sinonime )
vítă (-te), s. f. – 1. Animal. – 2. Denumire pentru boi și vaci. – 3. Brută, animal. Mr. vită. Lat. vῑta „viață” (Șeineanu, Semasiol., 198; Pușcariu 1910; Philippide, II, 741; REW 9385), cf. it. vita, prov., cat., sp., port. vida, fr. vie. Semantismul este curios. S-a explicat prin intermediul unei echivalențe între ideea de „viață” și cea de „a fi viu” (Șeineanu, Tiktin), și chiar printr-o contaminare cu sl. životŭ „viață” și „animal”. Este posibil și să fie vorba de o evoluție de la ideea de „viață” la cea de „mijloc de trai” sau „aliment”, ca în sp. vida, care uneori ajunge să însemne „aliment”, cf. fr. viande. – Der. de la un primitiv lat. pierdut, reprezentat și de vitulus (Diez, Gramm., I, 24), sau de alb. vjetë „juncan” (Meyer 476; Densusianu, Hlr., 335) nu este probabilă. (Sursa: DER )
víță (-țe), s. f. – 1. Vie (Vitis vinifera). – 2. Lăstar, mlădiță de vie. – 3. Urmaș, descendent. – 4. Fiecare dintre ramificațiile care împletesc o funie sau o codiță. – 5. Șuviță de păr. – Megl. viță. Lat. vῑtĕa (Densusianu, Rom., XXXIII, 288; Pușcariu 1911; Tiktin; REW 9388), cf. it. dial. vittsa, fr. vis. Der. din rus. vica (Weigand, BA, III, 109) este total improbabilă, deoarece cultivarea viței de vie nu este proprie țărilor sl. Pentru trecerea semantică de la ideea de „lăstar” la cea de „smoc”, cf. sp. guedeja ‹ lat. viticula. – Der. vițion, s. n. (smoc); vițos, adj. (mițos). Din rom. provin ngr. βίτσα (Meyer, Neugr. St., II, 18; Hoeg 132), bg., sb., rus. vica (Capidan, Raporturile, 220). (Sursa: DER )
vítă s. f., pl. víte (Sursa: Ortografic )
víță s. f., g.-d. art. víței; pl. víțe (Sursa: Ortografic )
ARS LONGA, VITA BREVIS (lat.) arta e lungă, viața e scurtă – Varianta latină a primului aforism hipocratic: „Ho bios brachys, e de techne macra” (O βιοζ βραχύζ ἤ δέ τέχυη μαϰρά) (Sursa: DE )
CIUGULITORUL VITELOR s. m. Specie exotică din ordinul paseriformelor, care trăiește în Africa, are c. 28 cm și obișnuiește să se cațere pe corpul mamiferelor erbivore din savane pentru a le ciuguli paraziții din blană (Buphagus africanus). (Sursa: DE )
HONESTA MORS TURPI VITA POTIOR (lat.) o moarte demnă este de preferat unei vieți rușinoase – Tacit, „Agricola”, 33. (Sursa: DE )
NEL MEZZO DEL CAMMIN DI NOSTRA VITA (lat.) la mijlocul drumului vieții noastre – Dante, „Infernul”, I, 1. În simbolistica dantescă, vârsta de 35 de ani, punctul cel mai înalt al arcului vieții. (Sursa: DE )
NIL SINE MAGNO VITA LABORE DEDIT MORTALIBUS (lat.) fără mare trudă viața n-a dat oamenilor nimic – Horațiu, „Satirae”, I, 9, 60. (Sursa: DE )
VINDICTA BONUM VITA IUCUNDIUS IPSA (lat.) răzbunarea e bună, mai dulce chiar decât viața – Iuvenal, „Satirae”, XIII, 180. Satirizare a spiritului vindicativ. (Sursa: DE )
VITA SINE LITTERIS MORS EST (lat.) viața fără învățătură este moarte – Maximă aducând elogiul instruirii și cultivării spiritului. (Sursa: DE )
