Dex.Ro Mobile
Vezi 3 expresii

VIRÍL, -Ă, virili, -e, adj. De bărbat, specific bărbatului sau masculului, bărbătesc. ♦ Care exprimă bărbăție, plin de forță, de energie; energic, viguros, impetuos. – Din fr. viril, lat. virilis. (Sursa: DEX '98 )

VIRÍL, -Ă adj. De bărbat, bărbătesc; (p. ext.) viguros, plin de vitalitate. [Cf. fr. viril, lat. virilis < lat. vir – bărbat]. (Sursa: DN )

VIRÍL, -Ă adj. de bărbat, bărbătesc; (p. ext.) viguros, plin de vitalitate. ◊ (despre un bărbat) apt pentru dragoste fizică. (< fr. viril, lat. virilis) (Sursa: MDN )

VIRÍL adj. 1. bărbătesc. 2. energic, impetuos, viguros. (Manifestare ~.) (Sursa: Sinonime )

viríl adj. m., pl. viríli; f. sg. virílă, pl. viríle (Sursa: Ortografic )

VIRÍL ~ă (~i, ~e) 1) Care constituie un semn al bărbăției; caracteristic pentru bărbați; bărbătesc. 2) fig. Care este plin de vigoare (ca un bărbat); puternic; viguros; voinic. /<fr. viril (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
viril   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular viril virilul viri virila
plural virili virilii virile virilele
genitiv-dativ singular viril virilului virile virilei
plural virili virililor virile virilelor
vocativ singular virilule virilo
plural virililor virilelor