vintil
Caută
VINTÍL
s. n. v.
vintir.
(
Sursa: DEX '98
)
Copy to clipboard
Declinări/Conjugări
vintil
substantiv neutru
nearticulat
articulat
nominativ-acuzativ
singular
vint
i
l
vint
i
lul
plural
vint
i
le
vint
i
lele
genitiv-dativ
singular
vint
i
l
vint
i
lului
plural
vint
i
le
vint
i
lelor
vocativ
singular
—
plural
—
