(Limpede) ca lumina zilei = de netăgăduit, clar, evident
A avea (pe cineva sau ceva însemnat sau scris) la catastif sau a trece (pe cineva sau ceva) la catastif = a avea sau a ține evidența faptelor cuiva (spre a se răzbuna pe el)
A avea boală pe cineva = a avea ciudă, necaz, pică, invidie pe cineva
A avea pe cineva în vedere = a se interesa de aproape de cineva, a avea grijă (de cineva), a ține în evidență pentru un anumit scop
A fi cu ochi și cu sprâncene = a fi prea exagerat, prea bătător la ochi, prea evident (pentru a putea fi tăgăduit)
A ieși la lumină = a) a scăpa de primejdie, a ieși dintr-o situație grea; b) a ieși la iveală, a deveni evident, a se dezvălui
A lua (pe cineva) la sigur = a ataca (pe cineva) de-a dreptul, cu dovezi evidente și cu precizie, fără a-i lăsa posibilitatea să se eschiveze
A pune (ceva) în lumină = a scoate (ceva) în evidență; a sublinia
A pune în evidență = a evidenția, a sublinia, a releva
A pune într-o lumină bună (sau rea, urâtă etc.) = a scoate în evidență aspectele pozitive (sau negative) din viața sau din activitatea cuiva
A scoate (sau a da) la iveală = a da pe față, a face cunoscut, evident; a face să fie văzut; a tipări
A scoate (sau a pune) în evidență = a scoate la iveală, a sublinia
A scoate în evidență = a reliefa, a sublinia, a remarca
A scoate în relief = a scoate în evidență, a pune în lumină, a sublinia, a accentua; a reliefa
A se ascunde (sau a se da) după deget = a căuta în zadar să-și ascundă o vină evidentă, a fugi de răspundere
A se cunoaște (sau a se vedea etc.) cât de colo = a se cunoaște (sau a se vedea etc.) de departe, a fi foarte evident
A ține (pe cineva sau ceva) în evidență = a avea (pe cineva sau ceva) în vedere; a da o atenție deosebită
A-i crăpa (sau plesni) cuiva fierea (de necaz) = a fi necăjit, mânios, invidios etc. la culme
A-l mușca (pe cineva) șarpele invidiei (ori al vanității) = a fi cuprins de invidie, de vanitate
Cum te văd și cum mă vezi = evident, clar, sigur, categoric
VID, -Ă,vizi, vide, adj., s. n. 1. Adj. (Despre un spațiu) Care nu conține nimic; care nu conține aer sau alt gaz; care nu este ocupat, locuit; pustiu. ♦ Fig. Lipsit de orice gânduri, de orice idei. 2. S. n. Spațiu lipsit de orice corp material sau în care particulele materiale existente sunt extrem de rarefiate. ◊ Loc. adv. În vid = a) în gol; b) cu privirea fixă, fără țintă; c) zadarnic, fără rezultat, în van. ♦ Fig. Pierdere ireparabilă. – Din fr. vide. (Sursa: DEX '98 )
VID, -Ăadj. (Fiz.; despre un spațiu) Care nu conține materie ponderală. ♦ Gol, deșert. // s.n. Spațiu lipsit de materie ponderală (aproape gol). ♦ Vacuum. [< fr. vide, cf. lat. viduus – gol]. (Sursa: DN )
VID, -Ă I. adj. 1. (despre spațiu) care nu conține nimic; gol. ◊ (fig.) lipsit de conținut, de idei. 2. (inform.) care caracterizează o informație nulă. II. s. n. spațiu lipsit de materie ponderală; vacuum (1). ◊ (fig.) sentimentul zădărniciei. (< fr. vide) (Sursa: MDN )
VÍD s., adj. 1. s. (FIZ.) (livr.) vacuitate, vacuum. (Starea de ~.)2. s. v. gol. 3. adj. v. gol. 4. adj. v. pustiu. (Sursa: Sinonime )
vid adj. m., pl. vizi; f. sg. vídă, pl. víde (Sursa: Ortografic )
vid s. n., pl. víduri (Sursa: Ortografic )
VID1 vídă (vizi, víde) Care este lipsit de materie ponderabilă; care este deșert; gol. /<fr. vide (Sursa: NODEX )
VID2 ~urim. Spațiu fără aer; gol; vacuum. /<fr. vide (Sursa: NODEX )
MANOMETRU DE VÍD s. v. vacuummetru. (Sursa: Sinonime )
