VESTIMENTÁȚIE s. f. Îmbrăcăminte. – Vestmânt + suf. -ație (după it. vestimenta). (Sursa: DEX '98 )
VESTIMENTÁȚIE f. Totalitate de piese vestimentare care acoperă corpul omului; veșminte; îmbrăcăminte. [G.-D. vestimen-tației] /Din vestimentar (Sursa: NODEX )
VESTIMENTÁȚIE s.f. Îmbrăcăminte. [Cf. it. vestimenta].
(Sursa: DN )
VESTIMENTÁȚIE s. f. îmbrăcăminte. (după it. vestimentà) (Sursa: MDN )
VESTIMENTÁȚIE s. îmbrăcăminte. (O ~ sumară,) (Sursa: Sinonime )
vestimentáție s. f. (sil. -ți-e), art. vestimentáția (sil. -ți-a), g.-d. vestimentáții, art. vestimentáției; pl. vestimentáții (Sursa: Ortografic )
| vestimentație substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | vestimentație | vestimentația |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | vestimentații | vestimentației |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | vestimentație, vestimentațio |
| plural | — |
