VESTIGIÁL, -Ă adj. (anat.; despre un organ) rămas rudimentar în organism, care indică o stare de involuție. (< engl. vestigial) (Sursa: MDN )
vestigiál adj. m., pl. vestigiáli; f. sg. vestigiálă, pl. vestigiále (Sursa: Ortografic )
| vestigial adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | vestigial | vestigialul | vestigială | vestigiala |
| plural | vestigiali | vestigialii | vestigiale | vestigialele |
| genitiv-dativ | singular | vestigial | vestigialului | vestigiale | vestigialei |
| plural | vestigiali | vestigialilor | vestigiale | vestigialelor |
| vocativ | singular | vestigialule | vestigialo |
| plural | vestigialilor | vestigialelor |
