VENERÁRE, venerări, s. f. (Rar) Faptul de a venera – V. venera. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

VENERÁRE s.f. Faptul de a venera; venerație. [< venera]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

VENERÁRE s. v. adorare. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Venerare ≠ defăimare, detestare (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

veneráre s. f., g.-d. art. venerării; pl. venerări (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

VENERÁ, venerez, vb. I. Tranz. A respecta în mod deosebit, a cinsti în cel mai înalt grad, a manifesta o prețuire profund respectuoasă pentru cineva sau ceva. – Din fr. vénérer, lat. venerari. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A VENERÁ ~éz tranz. (ființe sau lucruri) A trata cu dragoste sau admirație exagerată; a respecta în mod deosebit; a adora; a idolatriza; a diviniza; a zeifica; a deifica. /<fr. vénérer, lat. venerari (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

VENERÁ vb. I. tr. A arăta venerație față de cineva. [< fr. vénérer, it. venerare, cf. lat. venerari]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

VENERÁ vb. tr. a arăta venerație față de cineva sau de ceva; a stima în cel mai înalt grad. (< fr. vénérer, lat. venerari) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

VENERÁ vb. 1. v. glorifica. 2. v. adora. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

A venera ≠ a defăima, a detesta (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

venerá vb., ind. prez. 1 sg. veneréz, 3 sg. și pl. venereáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard