VELEITÁTE, veleități, s. f. (Livr.) Dorință, pretenție, ambiție (nejustificată). [Pr.: -le-i-] – Din fr. velléité. (Sursa: DEX '98 )
VELEITÁTE s.f. Pretenție, dorință, ambiție (nejustificată). [Pron. -le-i-. / cf. fr. velléité, lat. sc. velleitas < velle – a voi]. (Sursa: DN )
VELEITÁTE s. f. pretenție, dorință, ambiție (nejustificată). (< fr. velléité) (Sursa: MDN )
VELEITÁTE s. 1. v. ambiție. 2. pretenție, (înv.) pretenderisire. (Mai lasă ~ățile!) (Sursa: Sinonime )
veleitáte s. f. (sil. -le-i-), g.-d. art. veleității; pl. veleități (Sursa: Ortografic )
VELEITÁTE ~ăți f. mai ales la pl. livr. Pretenție nejustificată; ambiție deșartă. [G.-D. veleității; Sil. -le-i-] /<fr. velleité (Sursa: NODEX )
| veleitate substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | veleitate | veleitatea |
| plural | veleități | veleitățile |
| genitiv-dativ | singular | veleități | veleității |
| plural | veleități | veleităților |
| vocativ | singular | veleitate, veleitateo |
| plural | veleităților |
