VEHEMÉNȚĂ s. f. Violență, înfocare, impetuozitate (în manifestări, ton). – Din fr. véhémence, lat. vehementia. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

VEHEMÉNȚĂ f. Forță impetuoasă de exprimare a sentimentelor; ardoare; impetuozitate. [G.-D. vehemenței] /<lat. vehementia, fr. véhémence (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

VEHEMÉNȚĂ s.f. Violență, impetuozitate; înfocare. [< fr. véhémence, lat. vehementia]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

VEHEMÉNȚĂ s. f. violență, impetuozitate; înfocare. (< fr. véhémence, lat. vehementia) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

VEHEMÉNȚĂ s. 1. violență, virulență. (Un discurs de o mare ~.) 2. impetuozitate, înfocare, violență. (Se apără, ripostează cu ~.) 3. tărie, vigoare. (Își susține opinia cu ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

veheménță s. f., g.-d. art. veheménței (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard